Cizme rosii peste genunchi sau cum sa grabesti Craciunul

Am cautat atat de mult o pereche de cizme peste genunchi rosii in ultimele 2 luni incat pana la urma aproape ca nu mai visam sa gasesc acea pereche… Bine, inca mai vreau 2 modele pe care le am pe lista mea de cumparaturi, insa am impresia ca e oricum un sac fara fund, asa ca pana una alta o sa va povestesc putin despre cele pe care le port astazi, pana le bifez pe toate celelalte. 😀 Imi plac atat de mult cizmele lungi, pana deasupra genunchilor incat am impresia ca nu e obiect vestimentar pe lumea asta care…

Read More...

Zile cu zambete, pulover cu povesti, va rog!

Se duce toamna, cad frunze, se scutura pana si ultimele crengi ramase in urma, mai curajoase, mai pline de ultimele amintiri de asta vara, colorate, strabatute de cine stie ce emotii. E dimineata, ziua inca se ingana cu noaptea si cafeaua mea se raceste pe pervazul rece al geamului, in timp ce picaturi rotunde de apa se rostogolesc in jos de partea cealalta. E aramie pana si ea, asortata la padurea deja ruginita, iar stratul de lapte pufos care o acopera din belsug pare o mantie alba de omat. E dulce, suficient de dulce incat sa imi gadile papilele gustative,…

Read More...

Blana naturala sau artificiala?

Daca toate hainele de blana artificiala ar arata precum gulerul asta gri, ma intreb daca si cele de blana naturala ar mai avea cerere. Stiti cum se spune, atat timp cat exista cerere va exista si oferta, dar nu cat timp va fi oferta va exista si cererea. E un subiect oarecum sensibil si nici una dintre cele 2 tabere nu cred ca o intelege pe cealalta. Poate mai sunt si eu sau vreo 2 rataciti ca mine, care considera ca blana naturala arata bine, intr-adevar, dar i-a apus si timpul, dar mai ales utilitatea. Utilitatea, te intrebi? Da, pentru ca de-a…

Read More...

Must have: Sacoul in carouri

Nu imi amintesc cand am postat sau scris ultima data atat de tarziu. E ora 1 dimineata si se aude ploaia in geam, prima seara de toamna adevarata de anul acesta, ultima zi de vara si numai vreo 3 luni pana la Craciun. E chiar mai rece decat acum vreo 2 zile cand am facut pozele si sacoul cu carouri pe care il purtam avea doar rol estestic. Stii cum e, cand iti iei acel ceva care iti place…l-ai purta chiar daca nu e chiar momentul, sau ma rog…ai incerca sa gasesti o solutie, asa cum am facut eu. Nu stiu exact…

Read More...

Dreaming of Venice

De multe ori cand ii spun lui Alex unde vreau sa facem poze nu prea ma crede, cand ma vede imbracata si gata de pus planul in  aplicare probabil inca mai crede ca glumesc sau nu! Nu m-a crezut nici la Paris cand i-am spus o saptamana ca vreau poze sus la Trocadero cu o umbrela rosie. Nici nu avea cum sa ma creada. Afara erau 35 de grade si cerul arata superb. Ah, dar in ziua aia in care urma sa ne facem de cap si aveam si super fotograf…a plouat! Atat numai cat sa scot umbrela…Pam pam! Nu m-a…

Read More...

Hai cu povestile, septembrie!

Nu-i niciun dubiu ca vara e anotimpul meu preferat, insa toamna cu siguranta e un alt fel de poezie, vorba aia, un fel de primavara cu frunze aramii in loc de flori, ploaie ce bate in geam mai des si paduri mai colorate. Mi-e dor sa simt miros de castane coapte, mi-e dor de seri tarzii de stat sub patura si mai ales mi-e mai dor ca niciodata de placinta cu dovleac care invadeaza toata casa. Casa voastra, mami, sa fie clar! Daca fac eu nu are niciun farmec, ca atunci cand faci tu. Toamna asta am emotii, dar am…

Read More...

Am gasit rochia perfecta de vacanta

Sa iti iei visele in serios, macar din cand in cand. Sa fii sincer cu tine, sa privesti spre viitor si sa zambesti mai mult la ce iubesti, decat la ce ai vrea, sa fii fericit in fiecare zi, cu gandul la ceea ai si nu la ceea ai vrea sa ai. Sa inveti sa fii tu, in fiecare zi, in fiecare clipa, sa fii mai mult fericit si sa incerci mai putin sa pari. Nu doar acum, mereu. * Imi imaginez cum ploaia bate in geam si toamna la usa. Azi gandurile imi pleaca departe si totusi sunt aici,…

Read More...

In larg cu lebada gigant

Se spune ca am copilari pana ne casatorim si luam viata in piept in adevaratul sens al cuvantului. Altii spun ca de fapt perioada liceului e cea care ne formeaza ca oamenii, poarta spre o viata noua in care ne preocupam de alte lucruri si iesim de sub aripa parintilor. Devenim adulti, uitam sa zambim asa cum o faceam, avem alte griji, facturi neplatite, joburi, case si obligatii care nu se mai termina. Sigur, asta e viata reala, dar…e oare si o alta cale? Uitam sa copilarim, uitam sa lasam mailurile, sarcinile zilnice si responsabilitatile la usa atunci cand pasim…

Read More...