Zile cu zambete, pulover cu povesti, va rog!

Se duce toamna, cad frunze, se scutura pana si ultimele crengi ramase in urma, mai curajoase, mai pline de ultimele amintiri de asta vara, colorate, strabatute de cine stie ce emotii. E dimineata, ziua inca se ingana cu noaptea si cafeaua mea se raceste pe pervazul rece al geamului, in timp ce picaturi rotunde de apa se rostogolesc in jos de partea cealalta. E aramie pana si ea, asortata la padurea deja ruginita, iar stratul de lapte pufos care o acopera din belsug pare o mantie alba de omat. E dulce, suficient de dulce incat sa imi gadile papilele gustative,…

Read More...