Cum am spus Da

Se uita la mine in timp ce imi faceam parul, machiajul basic, ma invarteam prin camera, tot povesteam despre ziua anterioara, despre ce vreau sa facem azi, despre poze, despre un mail pe care l-am primit. Abia apoi am realizat ca nu avea nici tableta, nici telefonul in mana, ma asculta, dar in minte avea ceva…si cunosc atat de bine atitudinea asta cand planuieste ceva…a trecut prea mult timp ca sa nu ne intelegem din priviri, ca sa nu ne completam propozitiile sau sa ne ghicim micile planuri inainte ca celalat sa le puna in aplicare. Dar nu si de data asta.

Am urcat topaind scarile spre restaurant, pana la jumatate, apoi…mai o poza, mai admiram peisajul pana sus…cine a urcat scarile alea de la Vila Bran stie ca ti se face foame numai vazandu-le.

Eram singuri in separeul pe care il alesesem, ca intotdeauna vedeam castelul Bran prin fereastra cat peretele, eu eram mai bine dispusa decat niciodata pentru o dimineata devreme. De obicei sunt aproape antipatica la ora aia, dar nu si in aceea zi. Scriu si mi se face pielea de gaina numai gandindu-ma. Mi-e dor…

Untitled

 cerere in casatorie

A fost de vis asa cum am sperat, am spus Da pentru totdeauna. Nu a fost o surpriza, pentru ca asa cum spune un om pe care il admir mult, i-am spus DA in clipa in care l-am ales pe el, cand l-am ales sa mergem pe un drum impreuna, de fiecare data cand am luptat pentru noi, cand am iertat, am gresit si am iubit, de fiecare data cand spui altcuiva Nu, ii spui lui Da, atunci cand ma tine in brate, cand ma sustine si ma iubeste asa cum nimeni nu stie. De fapt, Alex insista ca am zis DA, pe mine m-au cuprins emotiile si nu imi mai amintesc decat gaura din stomac… Am trait in acesti 8 ani alaturi de el incat nu imi mai amintesc cum era viata inainte. Se spune ca asta e primul semn ca iubesti. Si pana la urma am ajuns la concluzia ca iubirea va fi mereu acolo undeva, astfel incat e aproape imposibil sa desparti 2 oameni care se iubesc pana la cer si inapoi de atatea ori cat stim doar noi doi.

As putea poate sa scriu o carte inspirata de drumul nostru pana aici, un drum care in vara va deveni altfel pentru ca atunci voi fi sotie. Sotie. Nu, nu ma pot obisnui cu asta, pentru ca eu sunt iubita. Un cuvant care suna asa de frumos. Iubita e cuvantul pe care il spui ca vrei, nu e obligatoriu, e optional, nu va unesc decat sentimentele, sotia e ceea ce devii, ceva desemnat, iar eu vreau sa raman toata viata o sotie iubita.

Si da, el ma striga numai sotie deja. Glumim. Nevasta? Nu, dar altfel da. Diminutivul, sa zicem. Sa vedem ce iese, ultima data cand m-a alintat mai special a iesit numele blogului. Desi mi-am dorit candva un blog cu numele meu, am renuntat la idee pentru ca stiam ca acest pas de a deveni sotie si de a imi schimba numele va fi inevitabil si atunci as fi creat confunzii.

Pana atunci astazi sunt logodnica. 

Probabil asta nu e postarea in care sa iti pui castile pe urechi, sa dai drumul la muzica la maxim la o melodie ritmata si sa incepi sa citesti randurile scrise. Nu, nu v-am indus starea asta. Lasati castile jos, ia cana cu ceai in mana, pentru ca da, mi-am pus sufletul pe tava, ceea ce nu se intampla prea des.

Nunta bate la usa, avem alegeri de facut, rochii de croit si multe alte lucruri despre care sa vorbim. Zic de croit, pentru ca ambele sunt deja alese. Poate voi scrie despre asta, despre rochia de mireasa, care fara modestie e divina, despre fotograf, despre cum am ales totul in mai putin de 2 saptamani, dar pana atunci sunt zilnic pe pinterest in cautare de idei de amenajare pentru viitoarea noastra casa. Da, asta e o alta noutate, dar inca asteptam confirmari si confirmari…pentru ca asa se intampla lucrurile la noi…greu…

Tot ce pot sa spun este ca abia astept sa avem casa noastra, in care sa avem fiecare lucrusor ales de noi doi, pentru ca din fericire el e la fel de atent la detalii ca mine. Sunt zile in care visez doar parchet alb sau flori de nunta. Sa fie cale? Bujori? Lalele? Vom vedea, am atatea idei, atatea lucruri de pus in practica si alte atatea detalii de stabilit. Voi avea cele mai dragute domnisoare de onoare, care vor purta coronite de flori naturale si rochii vaporoase. Un cavaler mic care va avea grija ca mireasa sa nu fie furata de la nunta si nu, nu vom avea o nunta cu traditii fara explicatii.

Asta a fost povestea noastra si am ales sa o scriu astazi cand implinim 8 ani si jumatate de relatie.

Va pup cu drag si va multumesc pentru ca sunteti zilnic alaturi de mine.

DSC_8903

fusta rosie (1)fusta rosie (2)fusta rosie (3)

Daca vreti sa vedeti de unde am cumparat produsul click pe AICI.

Bluza AICI

Fusta AICI

Jacheta AICI sau AICI

Cizme AICI

fusta rosie (4)fusta rosie (5)fusta rosie (6)fusta rosie (7)fusta rosie (8)fusta rosie (9)

Share This Story

Uncategorized

You May Also Like

Leave a Reply